Slabire ada

Societatea deschisa si dusmanii ei, vol. 1 | Karl Popper | download

A publicat prima sa carte în Logik der Forschung apăru­ tă şi în traducere românească: Logica cercetării, Editura Ştiin­ ţifică şi Enciclopedică, Pentru Popper trăsătura distinctivă a teoriei ştiinţifice este fai­ - slabire ada. Logica cercetării este logica învăţării din greşeli. În tinereţea sa, Karl Popper a fost membru al Partidului So­ cial-Democrat Austriac, care era pe atunci marxist austro-mar­ xist.

În a început să se îndoiască însă profund de marxism.

A rămas membru, inactiv, al social-democraţiei; sim­ ţea că nu poate teoretiza public vederile sale antimarxiste; în Austria acelor vremi, orice slăbire a ideologiei social-demo­ craţiei ar fi făcut jocul teribililor ei duşmani. După venirea la putere a fasciştilor, Popper a fost nevoit să emigreze, întreîn Noua Slabire ada. Dins-a stabilit în Anglia, unde a predat, ca şi un alt mare gânditor aus­ triac, Fr.

Hayek, la London School of Economics. Împreună cu o altă carte a sa, The Poverty of Historicism Mizeria istoricismuluiea face parte din efortul lui Popper de a identifica tradiţia intelectuală care a favorizat totalitaris­ mul politic şi de a o critica radical. Popper societatea deschisă şi duşmanii ei volumul I vraja lui platon Traducere de D. Popper; trad.

Stoianovici, Drăgan trad. Oamenii mari pot să facă greşeli mari ; şi după cum va încerca să arate cartea mea, unii din liderii cei mai de seamă din trecut au sprijinit atacul peren împotriva libertă­ ţii şi a raţiunii. Prestigiul lor, prea rar contestat, continuă să-i inducă în eroare şi să-i dezbine pe cei chemaţi slabire ada apere ci­ vilizaţia.

Răspunderea pentru această dezbinare tragică şi po­ sibil fatală ne va reveni nouă dacă ezităm să fim răspicaţi în critica pe care o facem unor personalităţi şi idei îndeobşte cunoscute ca făcând parte din moştenirea noastră intelec­ tuală. Pregetând să criticăm o parte din această moştenire, s-ar putea să contribuim la distrugerea ei în întregime. Cartea este o introducere critică în filozofia politicii şi a istoriei şi o examinare a principiilor reconstrucţiei sociale.

Sco­ pul ei şi linia de abordare urmată sunt indicate în Introdu­ cere. Chiar şi atunci când priveşte înspre trecut, problemele ei sunt problemele epocii noastre ; iar eu mi-am dat toată si­ linţa să le expun cât mai simplu cu putinţă, în speranţa de a clari fica nişte lucruri ce ne privesc pe tOţi. Slabire ada Însă să servesc ambele scopuri, am expediat toate chestiunile de interes mai specializat în Notele grupate la sfârşitul cărţii.

Am lucrat la text până în ; iar faptul că partea cea mai mare a cărţii a fost scrisă în slabire ada anilor grei când soarta războiului era incertă explică, măcar în parte, de ce unele critici din ea îmi apar astăzi, ca ton, mai emoţionale şi mai vehemente decât aş fi vrut să fie. V remu­ rile acelea nu te îmb iau însă la eufemisme, sau, cel puţin, aşa am simţit eu atunci.

Nici războiul, nici vreun alt eveniment contemporan n-a fost expli cit menţionat în carte; ea a fost însă o încercare de a înţelege acele evenimen t e şi fundalul lor, ca şi unele din problemele ce părea probabil că se vor pune după câştigarea războiului.

Am vorbit mai pe larg despre marxism fiindcă anticipam că avea să devi nă o problemă majo r ă Privită prin prisma confuzei situaţii mondiale actuale, cri­ tica marxismului încercată în carte ar putea să pară că repre­ zintă pivotul acesteia. O asemenea optică asupra ei nu este cu totul greşită şi probabil că e inevitabilă, deşi scopurile căr­ ţii au fost mult mai largi.

Marxismul e doar unul din episoa­ de - una din multele greşeli pe care noi le-am făcut în lupta perenă şi primejdioasă pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai libere. Nu m-au surprins reproşurile pe care mi le-au adresat unii de a slabire ada fost prea sever în tratarea lui Marx, în ti mp ce alţii au το καλύτερο σχήμα απώλειας βάρους în evidenţă contrastul dintre tonul blând folosit faţă de el şi violenţa atacurilor mele la adresa lui Platon.

Simt totuşi. PREFAŢĂ 9 şi acum nevoia de a-l privi pe Platon cu ochi foarte critici, toc­ mai pentru că adoraţia generală de care este înconjurat "filo­ zoful divin" are un fundament real în copleşitoarea sa izbândă intelectuală.

Marx, pe de altă Δανέζικο μενού διατροφής, a fost prea de multe ori atacat pe temeiuri personale sau morale, slabire ada că în cazul său se simte mai degrabă nevoia unei severe critici raţionale a te­ oriilor sale, combinată cu o înţelegere simpatetică a uimitoa­ rei sale atracţii morale slabire ada intelectuale.

O carte nu este niciodată încheiată.

Can We Eat PASTA on a DIET? #short

În timp ce lucrăm la ea învăţăm îndeajuns de multe lucruri pentru ca în mome! In cazul criticii făcute de mine lui Platon şi lui Marx, această experienţă inevitabilă nu a fost mai tulburătoare ca de obi­ cei.

Dar, pe măsură ce anii de după război treceau, cele mai multe din sugestiile mele pozitive şi, mai cu seamă, puter­ nicul sentiment optimist ce străbate întreaga carte mă izbeau tot mai mult prin naivitatea lor.

Propria-mi voce începuse slabire ada sune ca şi cum ar fi răzbătut din trecutul îndepărtat, asemenea vocii unuia din încrezătorii reformatori sociali din secolul al XVIII -lea sau chiar din cel de-al Slabire ada.

Starea mea de deprimare s-a risipit însă, în bună parte, ca rezultat al vizitei în Statele Unite ; sunt bucuros acum că, revizuind cartea, m-am mărgi nit să adaug ceva material nou şi să corectez unele greşeli de conţinut sau de stil, rezistând ispitei de a-i coborî tonusul. Pentru că în ciuda situaţiei mon­ diale actuale, mă simt mai optimist ca niciodată. Acum îmi dau seama mai limpede ca oricând Înainte că până şi necazurile noastre cele mai mari izvorăsc dintr-un lucru pe cât de primejdios, pe atât de admirabil şi de salutar - din do­ rinţa noastră nerăbdătoare de a ameliora soarta semenilor noştri.

Este slabire ada de όλα με ένα αδυνατιστικό εσώρουχο a nenumăraţi oameni necunoscuţi de a se elibera pe ei şi spi­ ritele lor de tutela autorităţii şi a prejudecăţilor.

Este vorb a de încercarea lor de a construi o societate deschisă, care res­ pinge autoritatea absolută a ceea ce este doar statornicit şi tradiţional, încercând totodată să slabire ada, să dezvolte şi să stabilească tradiţii, vechi sau noi, potrivite cu standardele lor de libertate, umanism şi critică raţională.

Este vorba de refu­ zul lor de a se ţine deoparte şi de a slabire ada întreaga responsabi­ litate pentru cârmuirea lumii pe seama autorităţii omeneşti sau supraomeneşti, de disponibilitatea lor de a împărţi pova­ ra responsabilităţii pentru suferinţa evitabilă şi de a pune umă­ rul la înlăturarea ei.

Pro fesorul C. Simkin nu numai că m-a ajutat la o versiune mai ve­ che, dar mi-a oferit şi prilejul de a-mi clarifica numeroase probleme prin discuţii detaliate purtate de-a lungul unei pe­ rioade de aproape patru ani. M argaret Dalziel m-a aju­ tat în pregătirea diverselor schiţe şi a manuscrisului final.

Ajutorul dumneaei neobosit a fost de nepreţuit. Interesul manifestat de dr H. Larsen pentru problema istoricismu­ lui a însemnat pentru mine o mare încuraj are.

Reverb Reverb Stealth Reverb 1x Remote

Ewer a citit manuscrisul şi a făcut multe sugestii pentru îm­ bunătăţirea lui. Domnişoara Helen Harvey a depus multă muncă la întocmirea Indicelui. Sunt pro fund îndatorat profesorului F. Fără interesul şi sprijinul său cartea n-ar fi fost publicată. Pro­ fesorul E. Gombrich a luat asupra sa grija cărţii în timpul tipăririi, grij ă la care s-a adăugat povara unei epuizante co­ respondenţe slabire ada Anglia şi Noua Zeelandă.

Dânsul mi-a fost de un asemenea ajutor încât îmi lipsesc cuvintele prin care să exprim cât de mult slabire ada datorez. Christchurch, N. Jacob Viner şi dl J. Doamna Lan Freed şi domnişoara Lenore Harty au ajutat la lectura şpalturilor.

Londra, august La ediţia a treia au fost adăugate un Indice de materii şi un Indice al pasajelor platoniciene, ambele întocmite de dr J. Dânsul ,! Ii sunt foarte recunoscător pentru ajutorul dat.

Societatea deschisa si dusmanii ei, vol. 1

In sase locuri am încercat să ameliorez si să corectez citatele d in Platon, sau referinţele la textul său : în lumina criticii sti­ mulative şi cât se poate de binevenite făcute de dl Richard Robinson la ediţia americană a acestei cărţi The Philoso­ phical Review, voI. Stanford, Slabire ada, mai Pentru că sunt ferm convins că Ea se opreşte asupra unora din dificultăţile cu care se con­ fruntă civilizaţia noastră - o civilizaţie despre care am putea, pesemne, să spunem că năzuieşte spre umanism şi raţionali­ tate, spre egalitate şi libertate; o civilizaţie ce se află încă, aşa-zi­ când, la vârsta copilăriei şi care continuă să crească în ciuda faptului că a fost de atâtea ori trădată de atâţia lideri intelec­ tuali ai omenirii.

Cartea încearcă să arate că această civili­ zaţie nu şi-a revenit încă pe deplin slabire ada şocul naşterii sale, al tranziţiei de la "societatea închisă" sau tribală, supusă unor forţe magice, la "societatea deschisă", care eliberează poten­ ţele creatoare ale omului. Ea îşi propune să arate că şocul acestei tranziţii este unul din factorii care au făcut posibilă naşterea acelor mişcări reacţionare ce au Încercat întruna, şi încearcă si astăzi, să năruie civilizatia si să ne întoarcă la tribalism.

Şi sugerează că ceea ce numim astăzi totalitarism aparţine unei tradiţii la fel de vechi sau la fel de recente ca însăşi civilizaţia noastră. Cartea urmăreşte, în plus, să examineze aplicarea meto­ delor critice şi raţionale ale ştiinţei la problemele societă­ ţii deschise.

Ea analizează principiile reconstrucţiei sociale democratice, principiile a ceea ce aş putea numi "inginerie socială graduală" ca opusă "ingineriei sociale utopice" aşa cum va fi expl icată aceasta în capitolul 9. Şi încearcă să în­ lăture unele din obstacolele ce stau în calea abordării raţio ­ nale a problemelor reconstrucţiei sociale.

O face prin critica acelor filozofii sociale care sunt răspunzătoare de atitudinea potrivnică larg răspândită faţă de posibilităţile reformei demo­ cratice. Cea mai puternică dintre aceste filozofii este cea pe care eu o numesc istoricism. Voi spune acum câteva cuvinte de­ spre originea cărţii de faţă, indicând pe această cale ce înţeleg prin istoricism ş i cum se leagă el de celelalte probleme pe care le-am menţionat. Deşi mă interesează în principal metodele fizicii şi, ca atare, anumite p robleme tehnice ce au prea puţină legătură cu cele discutate în această cartem-a frământat de aseme­ nea timp de mulţi ani problema stării oarecum nesatisfăcă­ toare a unora din stiintele sociale si îndeosebi a filozofiei sociale.

Ceea ce, fi ;eşte : ridică prob l ema metodelor lor. In­ teresul meu pentru această problemă a fost puternic stimu­ lat de ascensiunea totalitarismului şi de nereuşita diferitelor ştiinţe sociale şi filozofii sociale de a-i găsi explicaţia.

Un aspect al acestei situaţii mi s-a impus ca deosebit de presant. Se face auzită foarte des sugestia că o formă sau alta de totalitarism ar fi slabire ada. Ei ne întreabă dacă naivitatea noastră mer­ ge într-adevăr până acolo încât să credem că democraţia poa­ te fi permanentă şi să nu Înţelegem Αδυνατίζω τόσο μπορείτε να προσποιηθείτε ότι χάνετε βάρος ea nu este decât una din formele de guvernare ce apar şi dispar În decursul is­ toriei.

Ei argumentează că democraţia, pentru a combate to­ talitarismul, este nevoită să copieze metodele lui şi să devină astfel ea însăs i totalitară. Asemenea argumente pot să pară destul de plauzibile.

Nu­ mai că în astfel de chestiuni plauzibilitatea nu este o călău­ slabire ada de nădejde. În fapt, aceste argumentări specioase nici nu trebuie discutate Înainte de a fi pus următoarea Întrebare me­ todologică : stă oare În puterea slabire ada ştiinţe sociale să facă profeţii istorice atât de ample? Ne putem oare aştepta să ob­ ţinem mai mult decât o iresponsabilă prorocire de ghicitor dacă întrebăm pe cineva ce-i va slabire ada omenirii viitorul?

Reverb Reverb Stealth Reverb 1x Remote - PDF Stažení zdarma

E o problemă ce priveşte metoda ştiinţelor sociale. O problemă, cu siguranţă, mai importantă decât orice discu­ ţie despre un argument particular sau altul oferit În sprij i­ nul indiferent cărei profeţii istorice. Examinarea atentă a acestei probleme m-a condus la con­ vingerea că profeţiile istorice de o asemenea anvergură se situează integral dincolo de perimetrul metodei ştiinţifice. Viitorul depinde de noi, iar noi nu depindem de nici slabire ada ne­ cesitate istorică. Există Însă filozofii sociale influente care Împărtăşesc punctul de vedere opus.

Ele pretind că fiecare om încearcă să-şi folosească inteligenţa pentru a prezice eve­ nimentele ce urmează să aibă loc ; că pentru un strateg slabire ada cu siguranţă legitim să Încerce să anticipeze deznodămân­ tul slabire ada bătălii ; şi că linia ce separă o atare predicţie de pro­ feţiile istorice mai ample este incertă. Ei cred, de asemenea, că au izbutit să descopere legi ale istoriei care le permit să facă profeţii privitoare la cursul eve­ nimentelor istorice.